OBTÚZ, -Ă, obtuzi, -e, adj. 1. (În sintagma) Unghi obtuz = unghi mai mare de 90 de grade. 2. Fig. (Despre minte; p. ext. despre oameni) Care pricepe greu; redus, mărginit. – Din fr. obtus.

Obtuz ≠ ager, ascuţit, inteligent

OBTÚZ adj. v. meschin.

OBTÚZ adj. 1. (GEOM.) (înv.) teşit. (Unghi ~.) *2. (fig.) încuiat, îngust, limitat, mărginit, opac, redus, (rar fig.) scurt. (Un spirit ~; un orizont ~.)

obtúz adj. m., pl. obtúzi; f. sg. obtúză, pl. obtúze

OBTÚZ ~ă (~i, ~e) 1): Unghi ~ unghi mai mare de 90°. 2) fig. (despre persoane sau manifestările lor) Care vădeşte nepricepere; lipsit de pătrundere; opac. Spirit ~. /<fr. obtus

OBTÚZ, -Ă adj. 1. Unghi obtuz = unghi mai mare de 90 grade. 2. (Fig.) Prost, redus, îngust (la minte). [Cf. fr. obtus, lat. obtusus].