ODGÓN, odgoane, s.n. Funie groasă şi lungă, îmbibată, de obicei, cu gudron şi întrebuinţată în marină, la pescuit, în transporturi etc.; cablu, parâmă, pălămar²; p. gener. orice funie groasă. [Var.: otgón s.n.] – Et. nec.

ODGÓN s. v. parâmă.

odgón s. n., pl. odgoáne

ODG//ÓN ~oáne n. 1) Funie groasă, gudronată, folosită, mai ales, în marină. 2) Orice funie groasă. /Orig. nec.

odgón, odgoáne, s.n. (pop.) 1. funie groasă şi lungă, folosită în marină, în transporturi; parâmă, pălimar, cablu. 2. veche măsură agrară.