|
|
onorabil. 7 rezultate gasite
ONORABIL, -Ă, onorabili, -e adj. (Adesea adverbial) Demn de cinste, de stimă, de respect; cinstit, stimabil, respectabil. – Din fr. honorable, lat. honorabilis.
Onorabil ≠ abject, detestabil, dezonorabil
ONORÁBIL adj. 1. cinstit, onorat, preţuit, respectabil, respectat, stimabil, stimat, venerabil, (înv.) omenit, preacinstit. (O familie ~.) 2. v. de-cent.
onorábil adj. m., pl. onorábili; f. sg. onorábilă, pl. onorábile
ONORÁBIL, -Ă adj. Vrednic de cinste, de respect; cinstit, respectabil. [Cf. fr. honorable, lat. honorabilis].
ONORÁBIL1 adv. Cu cinste. /<fr. honorable, lat. honorabilis
ONORÁBIL2 ~ă (~i, ~e) şi substantival Care poate fi onorat; demn de onoare. /<fr. honorable, lat. honorabilis
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
Jocuri
|
