|
oprit. 4 rezultate gasite
OPRIT1 s.n. Oprire. – V. opri.
OPRÍT2, -Ă, opriţi, -te, adj. Interzis; rezervat. ♢ Pădure oprită = pădure în care este interzisă orice tăiere a copacilor; opritură. – V. opri.
OPRÍT adj. 1. v. închis. 2. v. interzis. 3. v. nepermis. 4. v. prohibit. 5. interzis, (înv.) poprit. (Fructe ~ din dieta unui bolnav.)
oprít s. n. (sil. -prit)
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
|