ORĂSTÍCĂ, orăstici, s.f. Numele a două plante erbacee din familia leguminoaselor, cu flori roşii-purpurii la început, apoi albastre; măzăriche neagră (Lathyrus niger şi vernus). [Var.: orăştícă s.f.] – Et. nec.

ORĂŞTÍCĂ s.f. v. orăstică.

ORĂSTÍCĂ s. (BOT.; Orobus sau Lathyrus niger) (reg.) mălurici (pl.), pupăgioară, pupezele (pl.), pupezoi, linte-neagră, mazăre-pădureaţă, mă-zărichea-cucului, măzăriche-neagră.

ORĂSTÍCĂ s. v. mălurici.

orăstícă s. f., g.-d. art. orăstícii; pl. orăstíci

ORĂSTÍ//CĂ ~ci f. Plantă erbacee meliferă cu tulpina erectă, ramificată, cu frunze penate şi cu fructele păstăi, care creşte prin pădurile de stejar şi de carpen; măzăriche-neagră. /Orig. nec.