PĂDÚCHE, păduchi, s.m. 1. Nume generic dat mai multor specii de insecte parazite care trăiesc pe corpul oamenilor şi al unor animale (Pediculus). ♦ Epitet dat unui om care nu munceşte şi trăieşte din munca altuia; parazit. 2. Nume dat unor insecte parazite care trăiesc pe frunzele, ramurile sau tulpinile plantelor, hrănindu-se pe seama acestora. 3. Compus: păduche-de-lemn = ploşniţă. – Lat. peduculus.

PĂDÚCHE s. v. căpuşă.

PĂDÚCHE s. (ENTOM.) 1. (Pediculus capitis) (prin Munt.) mişcoce, (prin Ban. şi Transilv.) mişcoi, (prin Transilv.) mişcotei (pl.), (prin Mold.) nicoreţ. 2. (Phthirus pubis) (pop.) lat. 3. (Pediculus vituli) (reg.) hâră 4. păduche-de-lemn v. ploşniţă; păduche-de-pene-şi-de-păr (Mallophaga) = pădu-che-malofag; păduche-malofag v. păduche-de-pe-ne-şi-de-păr; păduchi-ţestoşi (Coccinea) = coccide (pl).

pădúche s. m., pl. pădúchi

PĂDÚCH//E ~i m. 1) Insectă parazită hematofagă, de talie mică, care trăieşte, de obicei, pe corpul omului şi al altor fiinţe. 2) Insectă parazită de diferite mărimi, care atacă unele plante sugându-le seva. ♢ ~-de-lemn insectă parazită nocturnă, hematofagă, de talie mică, cu corp plat de culoare roşiatică, cu miros neplăcut; ploşniţă. /<lat. peduculus