PARẤMĂ, parâme, s.f. Frânghie ori cablu textil, metalic sau din material plastic. folosit la bordul unei nave. – Din tc. parima.

PARÂMĂ s. odgon, (pop.) pălămar. (Barcă legată de o ~.)

parâmă s. f., g.-d. art. parâmei; pl. parâme

PARÂM//Ă ~e f. şi substantival Cablu din fire (textile, metalice), folosit la bordul unei nave. /<turc. parima

parâmá, parâméz, vb. I (reg.) a lega cu parâme.