PARCÚRS, parcursuri, s.n. Faptul de a parcurge o distanţă, un drum etc.; (concr.) drum, traseu pe care îl străbate sau pe care trebuie să-l străbată cineva sau ceva pentru a ajunge de la un punct la altul. ♢ Loc. adv. Pe parcurs... = în timpul unei călătorii; între timp. ♢ Loc. prep. Pe parcursul... = în limitele..., în cuprinsul, în decursul... ♦ Lungimea unui drum sau a unei traiectorii între două puncte anumite. – Din fr. parcours.

PARCÚRS s. drum, itinerar, rută, traiect, traiectorie, traseu, (astăzi rar) marşrut, (înv., în Mold.) şleau. (~ urmat de un vehicul.)

parcúrs s. n., pl. parcúrsuri

PARCÚRS ~uri n. 1) v. A PARCURGE. 2) Cale care trebuie străbătută pentru a ajunge de la un punct la altul; traiect. ♢ Pe (tot) ~(ul) în (tot) timpul cât a durat ceva. /<fr. parcours

PARCÚRS s.n. Drum (de) străbătut; traiect; traseu. ♢ Pe parcurs = în timpul drumului; (p. ext.) între timp, în această perioadă. ♦ (Sport) Traseu cu obstacole, care trebuie urmat de un călăreţ în competiţie. ♦ Lungimea unui drum sau a unei traiectorii între două puncte anumite. [< fr. parcours].