PAUPÉR, -Ă, pauperi, -e, adj. (Livr.) Lipsit de mijloace de existenţă; ajuns în mizerie, în stare de sărăcie; foarte sărac. – Din lat. pauper.

PAUPÉR adj. v. biet, nenorocit, nevoiaş, sărac, sărman.

paupér adj. m. (sil. pau-), pl. paupéri; f. sg. paupéră, pl. paupére

PAUPÉR ~ă (~i, ~e) livr. Care se află într-o permanentă stare de sărăcie extremă; foarte sărac; mizer. /<lat. pauper

PAUPÉR, -Ă adj. (Liv.) Sărac, redus la mizerie. [Pron. pau-. / < lat. pauper].