PENÁJ, penaje, s.n. 1. Totalitatea penelor¹ unei păsări. 2. Mănunchi de pene (colorate) servind ca podoabă la un chipiu, la un coif etc., panaş. [Pl. şi: penajuri] – Din fr. pennage.

PENÁJ s. (rar) penet, peniş. (~ul unei păsări.)

penáj s. n., pl. penáje

PENÁJ ~uri n. 1) Totalitate a penelor unei păsări. 2) Smoc de pene (colorate) folosit ca podoabă la pălării, la chipiuri sau la coifuri. /<fr. pennage

PENÁJ s.n. 1. Totalitatea penelor unei păsări. 2. Podoabă formată dintr-un mănunchi de pene care se purta la chipiu, la pălărie. [Var. penagiu s.n. / < fr. pennage].