PENALIZÁRE, penalizări, s.f. Acţiunea de a penaliza şi rezultatul ei; penalizaţie. – V. penaliza.

PENALIZÁRE s. 1. (JUR.) amendare. (~ cuiva cu o sumă de bani.) 2. (JUR.; concr.) amendă, penalitate, (rar) penalizaţie, (înv. şi pop.) gloabă, (înv. şi reg.) ştraf, (prin Transilv.) birşag, dârdală, (înv.) globire, hatalm, (turcism înv.) geremea. (A plătit o ~ zdravănă.) 3. sancţionare. (~ unei echipe sportive.) 4. (concr.) sancţiune. (Sportivul a primit o ~ aspră.)

penalizáre s. f., g.-d. art. penalizării; pl. penalizări

PENALIZÁRE s.f. Acţiunea de a penaliza şi rezultatul ei; penalizaţie; (spec.) penalti. [< penaliza].