PERFORÁ, perforez, vb. I. 1. Tranz. A face o gaură care străpunge un material. ♦ Spec. A străpunge cu o maşină specială bilete, tichete etc. pentru a marca. 2. Tranz. şi refl. (Med.) A (se) sparge, a (se) găuri, a produce sau a apărea un orificiu ca urmare a unui proces patologic. – Din fr. perforer.

PERFORÁ vb. 1. v. găuri. 2. v. sparge.

PERFORÁ vb. v. composta.

perforá vb., ind. prez. 1 sg. perforéz, 3 sg. şi pl. perforeáză

A PERFOR//Á ~éz tranz. 1) A supune unei operaţii de găurire; a străpunge, făcând găuri. ~ foile unui registru. 2) A face să se perforeze. /<fr. perforer, lat. perforare

A SE PERFOR//Á pers. 3 se ~eáză intranz. 1) A se deteriora prin apariţia de găuri; a se găuri. 2) (despre organe sau ţesuturi) A căpăta o gaură (din cauza unei boli). /<fr. perforer, lat. perforare

PERFORÁ vb. I. tr. A găuri, a străpunge (cu o unealtă); a face o gaură. ♦ (Fig.) A pătrunde. ♦ refl. (Despre organe sau ţesuturi) A se găuri, a căpăta un orificiu în urma unui traumatism etc. [Cf. fr. perforer, lat. perforare].