PERIGÉU, perigee, s.n. Punct în care un astru sau un satelit artificial aflat în mişcare orbitală se găseşte cel mai aproape de pământ. ♦ Moment, timp în care astrul sau satelitul se află în acest punct. – Din fr. périgée, lat. perigaeum.

Perigeu ≠ apogeu

perigéu s. n., art. perigéul; pl. perigée

PERIGÉ//U ~e n. astr. 1) Punct de pe orbita unui satelit al Pământului aflat la o distanţă minimă de centrul acestuia. 2) Interval de timp în care un satelit trece prin acest punct. /<fr. périgée, lat. perigaeum

PERIGÉU s.n. Punctul cel mai apropiat de Pământ de pe orbita unui astru sau a unui satelit artificial; timpul în care astrul sau satelitul respectiv se găseşte în acest punct. [Pron. -geu. / < fr. périgée, cf. gr. perigeios < peri – împrejur, ge – pământ].