PICÓN, picoane, s.n. Parte a ciocanului de abataj constituită dintr o bară cilindrică de oţel cu vârful ascuţit sau lat, care serveşte la ruperea sau la dislocarea rocilor de minereu; p. gener. ciocan de abataj. – Din it. piccone.

PICÓN s. (TEHN.) pic, pichamăr, (reg.) ştecaiz.

picón s. n., pl. picoáne

PIC//ÓN ~oáne n. Piesă componentă a ciocanului de abataj, constând dintr-o bară de oţel ascuţit la vârf, care sfărâmă materialele dure. /<it. piccone

PICÓN s.n. Instrument pentru sfărâmat ziduri, stânci etc.; pichamăr; (spec.) piesă la un ciocan de abataj. [Pl. -oane, (s.m.) -oni. / < it. piccone].