PLĂTÍCĂ¹, plătici, s.f. Peşte de apă dulce din familia ciprinidelor, cu corpul turtit lateral, cu capul mic şi scurt (Abramis brama). – Din bg. platika.

PLĂTÍCĂ², plătici, s.f. Arbore mare înrudit cu salcâmul, originar din America, cultivat şi la noi pentru a forma perdele de protecţie; glădiţă (Gleditschia triacanthos). – Et. nec.

PLĂTÍCĂ s. v. glădiţă.

PLĂTÍCĂ s. (IHT.) 1. (Abramis brama) (reg.) zorcan. 2. v. cârjancă.

plătícă (zool., bot.) s. f., g.-d. art. plătícii; pl. plătíci

PLĂTÍ//CĂ¹ ~ci f. Peşte de talie medie, cu capul mic şi cu corpul plat, de culoare cenuşie-întunecată, având reflexe aurii. /<bulg. platika

PLĂTÍ//CĂ² ~ci f. Arbore asemănător cu salcâmul, dar cu spini mari, cu flori mici de culoare verzuie şi cu fructul în formă de păstaie (originar din America); glădiţă. /Orig. nec.

plătícă, plătíci, s.f. (reg.) fiecare dintre cele două bucăţi de slănină (cu şorici) care se scot după tăierea porcului; bucată mare de slănină.