POÉT, -Ă, poeţi, -te, s.m. şi f. 1. Persoană care compune poezii, autor de poezii. 2. Persoană înzestrată cu imaginaţie şi sensibilitate de poet (1). – Din ngr. poiitís, lat., it. poeta, fr. poète.

POÉT s. (livr.) bard, (rar) stihuitor, (înv.) cântător, poetic, stihar, versuitor, (depr.) versificator. (Mare ~ naţional.)

poét s. m., pl. poéţi

POÉ//T ~tă (~ţi, ~te) m. şi f. 1) Autor de creaţii literare în versuri. 2) fig. Persoană înzestrată cu imaginaţie artistică. [Sil. po-et] /<ngr. poitís, lat., it. poeta, fr. poete

poet, versificator, stihuitor

POÉT, -Ă s.m. şi f. Autor de poezii. ♦ Om cu fire, imaginaţie şi sensibilitate de poet. [Pron. po-et. / cf. fr. poète, lat. poeta].