POLIGRAFÍE, poligrafii, s.f. 1. Ansamblul procedeelor de reproducere grafică şi de multiplicare a unui text sau a unei figuri; ramură a tehnicii care se ocupă cu reproducerea grafică şi cu multiplicarea unui text sau a unei figuri; tehnică grafică. 2. Ansamblul întreprinderilor care se ocupă cu imprimarea şi cu răspândirea cărţilor sau a altor imprimate; industrie poligrafică. 3. (Rar) Totalitatea lucrărilor unui poligraf (1); calitatea de poligraf a unui scriitor; caracteristică a operelor scrise de un poligraf. – Din fr. polygraphie.

poligrafíe s. f. (sil. -gra-) → grafie

POLIGRAFÍ//E ~i f. 1) Totalitate a mijloacelor tehnice pentru reproducerea şi multiplicarea textelor şi ilustraţiilor. 2) rar Totalitate a operelor unui poligraf. [G.-D. poligrafiei] /<fr. polygraphie

POLIGRAFÍE s.f. 1. Totalitatea procedeelor de reproducere grafică a unui text, a unei figuri etc.; tehnica grafică. 2. Totalitatea întreprinderilor pentru imprimarea şi răspândirea cărţilor, a publicaţiilor periodice etc. [Gen. -iei. / < fr. polygraphie].