POSTPÚS, -Ă, postpuşi, -se, adj. (Lingv.; despre anumite părţi de vorbire) Plasat în frază după părţile de vorbire pe care le determină; enclitic. Articol postpus. – V. postpune.

Postpus ≠ antepus

POSTPÚS adj. (GRAM.) enclitic, (rar) postpozitiv. (Poziţia ~ a unui articol.)

POSTPÚ//S ~să (~şi, ~se) 1) v. A POSTPUNE. 2) (despre părţi de vorbire) Care se pune după cuvântul determinat; plasat după cuvântul determinat. /v. a postpune