POTÁSIU s.n. 1. Element chimic din grupa metalelor alcaline, cu luciu metalic, alb-argintiu, asemănător cu sodiul, foarte reactiv, care se găseşte în natură numai sub formă de combinaţii; kaliu. 2. (În sintagma) Azotat de potasiu = sare de potasiu a acidului azotic; (pop.) silitră. – Din fr. potassium.

POTÁSIU s. (CHIM.) kaliu.

potásiu s. n. [-siu pron. -siu], art. potásiul; simb. K

POTÁSIU n. Metal alcalin moale, alb-argintiu, aflat în natură sub formă de săruri, având proprietăţi chimice pronunţate şi fiind întrebuinţat, mai ales, la fabricarea îngrăşămintelor agricole şi a sticlei; kaliu. /<fr. potassium

POTÁSIU s.n. Metal alcalin de culoare albă-argintie, cu puternice proprietăţi radioactive; kaliu. [Pron. -siu. / < fr. potassium].