POTRIVEÁLĂ, potriveli, s.f. (Pop.) 1. Potrivire, asemănare; concordanţă, acord. ♢ Loc. adj. Cu potriveală = potrivit, nimerit. 2. Coincidenţă. 3. (Pop.) Aranjare a ceva la locul potrivit; aranjare într-un anumit fel, aşa cum trebuie; împodobire, aranjare. – Potrivi + suf. -eală.

POTRIVEÁLĂ s. v. acord, armonie, împăciuire, înţelegere, pace, unire.

POTRIVEÁLĂ s. 1. v. ajustare. 2. v. concordanţă. 3. v. potrivire. 4. v. coincidenţă. 5. nimereală, potrivire, (pop.) brodeală. (A fost doar o ferici-tă ~.)

potriveálă s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. potrivélii; pl. potrivéli