POVÂRNÍ, povârnesc, vb. IV. 1. Refl. A se înclina, a se apleca. ♦ A se gârbovi (de bătrâneţe). 2. Refl. şi tranz. A (se) prăbuşi, a (se) prăvăli, a (se) răsturna. – Din bg. povărna, scr. povrnuti.

POVÂRNÍ vb. a (se) apleca, a (se) înclina, a (se) lăsa, a (se) pleca, a (se) prăvăli, (pop. şi fam.) a se hâi. (Casa s-a ~ pe-o parte.)

povârní vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. povârnésc, imperf. 3 sg. povârneá; conj. prez. 3 sg. şi pl. povârneáscă

A POVÂRN//Í ~ésc tranz. A face să se povârnească. /<bulg. povărna, sb. povrnuti

A SE POVÂRN//Í mă ~ésc intranz. 1) A-şi schimba poziţia normală, lăsându-se pe o parte; a se înclina. 2) fig. A se face gârbov (de bătrâneţe sau de muncă grea); a se gârbovi; a se gheboşa; a se îndoi. 3) A cădea brusc (şi cu zgomot) de la înălţime sfărâmându-se; a se prăbuşi; a se răsturna. /<bulg. povărna, sb. povrnuti