POZITRÓN, pozitroni, s.m. Particulă elementară nestabilă care are aceeaşi masă ca electronul şi a cărei sarcină electrică este pozitivă şi egala în valoare absolută cu sarcina electronului; antielectron. – Din fr. position, rus. pozitron, germ. Positron.

POZITRÓN s. (FIZ.) antielectron.

pozitrón (particulă elementară) s. m. (sil. -tron), pl. pozitróni

POZITRÓN ~i m. fiz. Particulă elementară cu sarcina electrică pozitivă şi cu masa egală cu a electronului; antielectron. /<fr. positron

POZITRÓN s.m. Particulă elementară instabilă, care are aceeaşi masă ca electronul, cu sarcină electrică pozitivă, egală în valoare absolută cu sarcina electronului; antielectron. [Pl. -oni, (s.n.) -oane, var. poziton s.m. / < germ. Positron, engl. positron, fr. positon < pozi(tiv) + (elect)tron].