PRECEDÁ, precéd, vb. I. Tranz. A exista, a se produce înainte de altceva în timp; a se afla, a se găsi înainte de altceva sau de altcineva în spaţiu, într-o ierarhie etc. – Din fr. précéder, lat. praecedere.

A preceda ≠ a succeda, a urma

PRECEDÁ vb. v. premerge.

precedá vb., ind. prez. 1 sg. precéd, 3 sg. şi pl. precédă; conj. prez. 3 sg. şi pl. preceádă

A PRECEDÁ precéd tranz. (procese, lucruri etc.) A anticipa într-o succesiune (în timp sau/şi în spaţiu). /<fr. précéder

PRECEDÁ vb. I. tr. A merge înainte; a premerge. ♦ A aşeza înainte, a face să premeargă. ♦ A fi, a veni, a se petrece înainte. [P.i. preced, 3,6 -dă, conj. -eadă. / < fr. précéder, it. precedere, lat. praecedere].