PREZÍCERE, preziceri, s.f. Acţiunea de a prezice şi rezultatul ei; ceea ce prezice cineva. – V. prezice.

PREZÍCERE s. 1. prevestire, prorocire, vestire. (~ unor vremuri înfloritoare.) 2. (concr.) oracol, pre-vestire, previziune, profeţie, prorocie, prorocire, (livr.) predicţie, (rar) prevestit, (înv.) hrismos, menire, plaz, plăzuit, plăzuitură, prezisă, prorocestvie, prorocitură. (~ lui nu s-a împlinit.)

prezícere s. f., pl. prezíceri

PREZÍCER//E ~i f. 1) v. A PREZICE. 2) Fapt prezis (de cineva). /v. a prezice

PREZÍCERE s.f. Acţiunea de a prezice şi rezultatul ei; prevestire. [< prezice].