PSIHOMOTÓR, -OÁRE, psihomotori, -oare, adj. Care se referă la funcţiile motrice realizate prin activitatea nervoasă superioară; determinat de aceste funcţii. ♢ Centru psihomotor = regiune a scoarţei cerebrale care intră în acţiune sub influenţa unei excitaţii cerebrale fizice. – Din fr. psychomoteur.

psihomotór adj. m., pl. psihomotóri

PSIHOMOT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care se referă concomitent la funcţiile motoare şi la cele psihice. Tulburări ~oare. ♢ Centru ~ regiune a scoarţei cerebrale care reacţionează la excitaţiile externe. /<fr. psychomoteur

PSIHOMOTÓR, -OÁRE adj. Centru psihomotor = regiune a scoarţei cerebrale care intră în acţiune sub influenţa unei excitări cerebrale fizice. [Cf. fr. psychomoteur].