RÂNDÁŞ, rândaşi, s.m. Om de serviciu folosit în trecut la muncile de rând într-o gospodărie; servitor, slugă. – Rândui + suf. -aş.

RÂNDÁŞ s. servitor, slugă. (~ la un moşier.)

rândáş s. m., pl. rândáşi

RÂNDÁŞ ~i m. înv. Persoană angajată la stăpân, mai ales pentru treburi casnice; slugă; servitor. ~ la moşier. /a rândui + suf. ~aş