RĂNÍT, -Ă, răniţi, -te, adj. (Adesea substantivat) Care a căpătat o rană, o leziune. ♦ Fig. Jignit, ofensat. – V. răni.

RĂNÍT adj. v. insultat, jignit, ofensat, ultragiat.

RĂNÍT adj. (MED.) lovit, (livr.) lezat, (pop.) vătămat, (Transilv.) marod, (Ban., Transilv. şi Bucov.) prizărit, (înv.) plăguit. (Om uşor ~.)