RADIODIFUZIÚNE, radiodifuziuni, s.f. Radiocomunicaţie unilaterală care constă în transmiterea sistematică prin unde electromagnetice neghidate a unui program (sonor şi vizual) destinat recepţiei publice. ♦ Instituţie care se ocupă cu întocmirea şi cu difuzarea acestor programe. [Pr.: -di-o-di-fu-zi-u-] – Din fr. radiodiffusion.

RADIODIFUZIÚNE s. radio. (Are o emisiune la ~.)

radiodifuziúne s. f. (sil. -di-o-) difuziune

RADIODIFUZIÚN//E ~i f. 1) Transmi-tere sistematică a programelor informative şi culturale pentru recepţia publică. 2) Instituţie care organizează şi transmite aceste emisiuni; radio. [Sil. -di-o-] /<fr. radiodiffusion

RADIODIFUZIÚNE s.f. Comunicare, emisiune radiofonică a unei ştiri, a unei cuvântări, a unui concert etc. ♦ Instituţie care organizează şi se ocupă cu asemenea emisiuni; radio (3). [Pron. -zi-u-. / cf. fr. radiodiffusion].