RÁNIŢĂ, raniţe, s.f. Sac de pânză, de piele sau de material plastic, purtat în spate (sau pe un umăr) de militari, de vânători, de turişti etc. şi care serveşte la transportarea comodă a alimentelor şi a altor lucruri necesare la drum; rucsac. – Din rus. ranec.

RÁNIŢĂ s. rucsac, (rar) sac, (prin Transilv. şi Ban.) borneu. (Un alpinist cu ~ în spate.)

rániţă s. f., g.-d. art. rániţei; pl. rániţe

RÁNIŢ//Ă ~e f. 1) Sac care se poartă în spate şi este folosit la transportarea lucrurilor necesare la drum; rucsac. 2) Geantă prevăzută cu curele pentru a fi purtată de obicei în spate de elevi; ghiozdan. /<rus. ranec