RECEPŢIONÁRE, recepţionări, s.f. Acţiunea de a recepţiona şi rezultatul ei. [Pr.: -ţi-o-] – V. recepţiona.

RECEPŢIONÁRE s. 1. preluare, primire, (~ mărfii.) 2. v. recepţie. 3. (FIZ.) captare, înregistrare, prindere, receptare, (rar) captaţie. (~ a undelor sonore.)

recepţionáre s. f. (sil. -ţi-o-), g.-d. art. recepţionării; pl. recepţionări

RECEPŢIONÁRE s.f. 1. Acţiunea de a recepţiona şi rezultatul ei; primire, luare în primire. 2. Receptare, captare a undelor sonore, luminoase etc. [< recepţiona].