RECEPTIVITÁTE, s.f. Însuşirea de a fi receptiv; predispoziţie de a primi cu uşurinţă impresii sau influenţe din afară. ♦ Capacitatea unui substrat biologic de a suferi influenţa unui agent exterior. ♦ (Med.) Predispoziţie a organismului de a contracta cu uşurinţă o boală (infecţioasă), ca urmare a scăderii mijloacelor sale de apărare. – Din fr. réceptivité.

RECEPTIVITÁTE s. (fig.) deschidere. (~ spiritului cuiva.)

receptivitáte s. f., g.-d. art. receptivităţii

RECEPTIVITÁT//E f. Caracter receptiv. ~ea spiritului. /<fr. réceptivité, germ. Rezeptivität

RECEPTIVITÁTE s.f. Însuşirea de a fi receptiv. ♦ (Med.) Predispoziţie la anumite boli. [Cf. fr. réceptivité].