RECIPÍSĂ, recipise, s.f. Dovadă sau adeverinţă oficială (detaşată dintr-un carnet special) prin care se confirmă primirea unor acte, telegrame, colete, bani etc., destinate a fi expediate. – După fr. récepissé, germ. Rezepisse.

RECIPÍSĂ s. v. chitanţă.

recipísă s. f., g.-d. art. recipísei; pl. recipíse

RECIPÍS//Ă ~e f. Dovada care atestă recepţionarea sau restituirea a ceva (bani, bunuri materiale etc.); chitanţă. [G.-D. reci-pisei] /<fr. récepissé, germ. Rezepisse

RECIPÍSĂ s.f. Adeverinţă, dovadă oficială, autentică care confirmă primirea unor acte, a unor telegrame etc. [< fr. récépissé, cf. lat. recepisse – a fi primit].