REGLEMENTÁ, reglementez, vb. I. Tranz. A supune ceva unor norme sau unui regulament, a stabili raporturi legale, a legaliza; a pune în ordine, a aranja. – Din fr. réglementer.

REGLEMENTÁ vb. 1. (JUR.) a legaliza, a legifera, (înv.) a legiui. (A ~ condiţiile de ...) 2. a aranja, a orândui, a stabili, (rar) a regula, (înv.) a regularisi. (Şi-a ~ situaţia neclară.)

reglementá vb. (sil. -gle-), ind. prez. 1 sg. reglementéz, 3 sg. şi pl. reglementeáză

A REGLEMENT//Á ~éz tranz. A aduce în conformitate cu un regulament; a supune unor norme. ~ circulaţia rutieră. /<fr. réglementer

REGLEMENTÁ vb. I. tr. A stabili norme sau reguli, a supune unor norme; a aranja, a pune în ordine. [< fr. réglementer].