REGRESÍV, -Ă, regresivi, -e, adj. Care se opune progresului, care tinde spre o stare sau o formă (economică, socială, politică etc.) înapoiată; care dă înapoi, care este în regres. ♦ Mişcare regresivă = mişcare care se face în direcţia inversă celei normale. (Lingv.) Derivare regresivă = mod de formare a unui cuvânt nou prin suprimarea unui afix de la un cuvânt (mai) vechi. Formaţie regresivă sau derivat regresiv = cuvânt format prin derivare regresivă. Asimilare regresivă = fenomen fonetic în care sunetul modificat se află înaintea sunetului care exercită influenţa modificatoare. – Din fr. régresif.

Regresiv ≠ progresiv

regresív adj. m. (sil. -gre-), pl. regresívi; f. sg. regresívă, pl. regresíve

REGRESÍV ~ă (~i, ~e) Care constituie un regres; care vine în contradicţie cu progresul; care tinde spre o stare depăşită. ♢ Mişcare ~ă mişcare care se desfăşoară în sens opus celei normale; mişcare retrogresivă. /<fr. régressif

REGRESÍV, -Ă adj. (op. p r o g r e s i v) Care merge, care dă înapoi; opus, contra progresului. ♦ Mişcare regresivă = mişcare în direcţia inversă celei normale; derivare regresivă = mod de formare a unui cuvânt nou prin suprimarea unui afix de la un cuvânt vechi; asimilare regresivă = fenomen în care elementul asimilator se găseşte după elementul asimilat. [Cf. fr. régressif].