RENÁŞTE, renásc, vb. III. Intranz. A se naşte din nou, a lua fiinţă. ♦ A se arăta, a se ivi din nou, a reapărea. ♦ A se trezi la viaţă, a se înnoi, a se înviora, a înflori. ♦ A se forma; a se reface. – Re¹- + naşte (după fr. renaître).

RENÁŞTE vb. (fig.) a învia. (Natura ~.)

renáşte vb. naşte

A RENÁŞTE renásc intranz. A se naşte din nou; a reînvia. Natura renaşte. /re- + a naşte

RENÁŞTE vb. III. intr. A se naşte din nou; a reapărea. ♦ A se trezi din nou la viaţă, a se înnoi. [P.i. renásc. / după fr. renaître].