REPUTÁŢIE, reputaţii, s.f. Părere publică, favorabilă sau defavorabilă, despre cineva sau ceva; felul în care cineva este cunoscut sau apreciat. ♦ Renume, faimă. [Var.: (înv.) reputaţiúne s.f.] – Din fr. réputation, lat. reputatio, -onis.

REPUTÁŢIE s. 1. v. celebritate. 2. v. faimă. 3. v. po-pularitate. 4. v. autoritate. 5. faimă, nume, renume. (Se bucură de o proastă ~.)

reputáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. reputáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. reputáţiei; pl. reputáţii, art. reputáţiile (sil. -ţi-i-)

REPUTÁŢI//E ~i f. 1) Opinie publică (favorabilă sau defavorabilă) pe care o mani-festă publicul pentru o persoană sau pentru un lucru; faimă. ♢ Se bucură de ~ bună. 2) Apreciere publică înaltă (a unei persoane sau a unui lucru) pentru calităţi deosebite; faimă; slavă; popularitate; renume. [G.-D. reputaţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. réputation, lat. reputatio, ~onis

REPUTÁŢIE s.f. Părere publică (bună sau rea) despre cineva; nume. ♦ Faimă, renume. [Gen. -iei, var. reputaţiune s.f. / cf. fr. réputation, lat. reputatio].