REVOLÚT, -Ă, revoluţi, -te, adj. 1. Care şi-a încheiat cursul; terminat, împlinit, îndeplinit. 2. (Bot.; despre unele părţi ale plantelor) Răsfrânt, întors în afară, în jos. – Din fr. révolu, lat. revolutus. Cf. it. r i v o l u t o.

REVOLÚT adj. (BOT.) îndoit, întors, răsfrânt, (înv.) reflex. (Frunză ~.)

revolút adj. m., pl. revolúţi; f. sg. revolútă, pl. revolúte

REVOLÚ//T ~tă (~ţi, ~te) 1) livr. (despre perioade de timp) Care s-a scurs; care s-a încheiat; terminat; împlinit. Epocă ~tă. 2) (despre părţi ale plantelor) Care este răsucit, întors în afară. Frunză ~tă. /<fr. révolu, lat. revolutus

REVOLÚT, -Ă adj. 1. Care şi-a încheiat cursul, care s-a terminat; împlinit. 2. (Bot.; despre unele părţi ale plantelor) Întors în afară, în jos. [Cf. fr. révolu, lat. revolutus].