ROTÓR, rotoare, s.n. Parte a unei maşini (motor sau generator de energie) care se roteşte, în timpul funcţionării, în jurul axei arborelui pe care este montată şi care foloseşte pentru reluarea şi transmiterea unui cuplu motor. – Din fr. rotor.

rotór s. n., pl. rotoáre

ROT//ÓR ~oáre n. Parte rotativă a unei maşini, fixată, de obicei, într-un stator. ~ de turbină. /<fr. rotor

ROTÓR s.n. Organ al unei maşini de forţă generatoare sau motoare, care se roteşte în jurul axei arborelui pe care este montată şi care foloseşte pentru reluarea şi transmiterea unui cuplu motor. [< fr. rotor].