SĂPÁT s.n. 1. Acţiunea de a (se) săpa; săpare, săpătură. ♦ (Reg.) Praşilă. 2. Vremea, timpul când se efectuează munca prăşitului. – V. săpa.

SĂPÁT s. 1. v. săpare. 2. v. prăşit. 3. v. roadere. 4. v. sculptare.

SĂPÁT adj. v. accidentat, denivelat, învălurat, neregulat, prăşit.

SĂPÁT adj. 1. v. ros. 2. v. erodat. 3. v. sculptat.

săpát s. n., pl. săpáturi

SĂPÁT n. 1) v. A SĂPA. 2) Timpul lucrării pământului (cu hârleţul sau sapa). /v. a săpa