SALIVÁŢIE, salivaţii s.f. Faptul de a secreta salivă; salivat; funcţia glandelor salivare; secreţie (exagerată) de salivă. – Din fr. salivation, lat. salivatio, -onis.

SALIVÁŢIE s. (FIZIOL.) salivare. (O ~ abundentă.)

saliváţie s. f. (sil. -ţi-e), art. saliváţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. saliváţiei, pl. saliváţii

SALIVÁŢI//E ~i f. 1) Proces de secreţie a salivei. 2) Secreţie exagerată de salivă. [G.-D. salivaţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. salivation, lat. salivatio, ~onis

SALIVÁŢIE s.f. Funcţia glandelor salivare; secreţie salivară abundentă. [Gen. -iei, var. salivaţiune s.f. / < fr. salivation].