|
|
scâncit. 5 rezultate gasite
SCÂNCÍT1 s.n. Faptul de a (se) scânci; scânceală; p. ext. scâncet. – V. scânci.
SCÂNCÍT2, -Ă, scânciţi, -te, adj. 1. (Mai ales despre copii) Care scânceşte. 2. (Despre sunete, glas etc) Tânguitor, jalnic. – V. scânci.
SCÂNCÍT s. scâncet, (rar) scânceală, scâncitură. (~ul copilului.)
SCÂNCÍT adj. 1. jalnic, plângăreţ, plângător, tânguitor, trist, (rar) scâncitor. (Cu glas ~.) 2. v. plângăcios.
scâncít s. n.
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
Jocuri
|
