SCOLOPÉNDRĂ, scolopendre, s.f. Mic animal miriapod care trăieşte în locuri umede şi întunecoase şi se hrăneşte cu larve de insecte; cârcăiac (Scolopendra cingulata). – Din fr. scolopendre, lat. scolopendra.

SCOLOPÉNDRĂ s. v. limba-cerbului, năvalnic.

SCOLOPÉNDRĂ s. (ZOOL.) 1. (Scolopendra cingu-lata) cârcăiac, (reg.) carete, urechelniţă, patru-zeci-de-picioare. 2. (Oniscus scolopendra), (reg.) mâţa-popii.

scolopéndră s. f., g.-d. art. scolopéndrei; pl. scolopéndre

SCOLOPÉNDR//Ă ~e f. Miriapod veninos, de talie medie, care trăieşte la umezeală şi întuneric şi se hrăneşte cu insecte; cârcăiac. /<fr. scolopendre, lat. scolopendra

SCOLOPÉNDRĂ s.f. Mic animal miriapod veninos care trăieşte prin locuri umede şi întunecoase. [< fr. scolopendre, lat. scolopendra].