Hangman.ro - Dicţionarul limbii române

scrânteală. 4 rezultate gasite

SCRÂNTEÁLĂ, scrânteli, s.f. 1. Scrântitură. 2. Fig. Tulburare a minţii: nebunie, ţicneală. – Scrânti + suf. -eală.

SCRÂNTEÁLĂ s. v. alienare, alienaţie, boală, mintală, demenţă, nebunie, sminteală, smintire, ţicneală.

SCRÂNTEÁLĂ s. 1. v. luxaţie. 2. v. entorsă.

scrânteálă s. f., g.-d. art. scrântélii; pl. scrântéli

Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici

Jocuri