SÍNCER, -Ă, sinceri, -e, adj. 1. (Despre oameni) Care exprimă întocmai ceea ce gândeşte, care acţionează fără prefăcătorie sau gânduri ascunse; franc, leal, loial; cinstit, deschis. ♦ (Despre sentimente, acţiuni, manifestări ale oamenilor) Care reflectă sau dovedeşte sinceritate (1). 2. Conform cu anumite legi, cu anumite principii; corect. 3. (Rar; despre culori) Curat, pur. – Din fr. sincère, lat. sincerus.

Sincer ≠ făţarnic, mincinos, nesincer, perfid, prefăcut

SÍNCER adj., adv. 1. adj. adevărat, real. (Un sentiment de sinceră admiraţie.) 2. adj. cinstit, neprefăcut, (livr.) franc, leal, loial, (înv.) nefăţărit, prost, (fig.) deschis. (O fire sinceră.) 3. adv. v. făţiş.

síncer adj. m., pl. sínceri; f. sg. sínceră, pl. síncere

SÍNCER ~ă (~i, ~e) (despre persoane) Care nu tăinuieşte nimic; dispus să-şi exprime gândurile fără a le ascunde; neprefăcut; deschis. /<fr. sincere, it. sincero, lat. sincerus

sincer

SÍNCER, -Ă adj. Neprefăcut, care se exprimă cinstit. ♦ Adevărat; deschis, făcut pe faţă. [Cf. fr. sincère, it. sincero < lat. sincerus – fără pată].