SÓIA s.f. Plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu flori mici, albe sau violete şi cu fructul în formă de păstaie, având seminţele bogate în grăsimi şi protide, folosite în industria alimentară, în farmacie etc. (Glycine hispida). – Din fr. soja, soya, germ. Soja.

SÓIA s. (BOT.; Glycine hispida sau max) fasole-japoneză, fasole-soia.

sóia s. f., g.-d. art. sóiei

SÓIA f. Plantă erbacee agricolă, cultivată pentru fructele sale păstăi cu boabe mărunte, galbene şi oleaginoase, ce se folosesc în alimentaţie, medicină şi industrie. [G.-D. soiei; Sil. so-ia] /<fr. soya, germ. Soja

SOIA s.f. Plantă anuală din fam. leguminoaselor (Glycine hispida, Glycine maxima), utilizată ca plantă furajeră, iar boabele de soia şi în alimentaţia umană, soia fiind una din cele cinci seminţe sfinte ale Chinei. Există boabe de soia galbene, verzi, roşii şi negre. Din ele se prepară ulei de soia, tofu („brânză de soia“), miso (pastă dulce de soia), făină de soia, din care se produc harusame (tăiţei subţiri, transparenţi ca sticla); preponderent, din soia se obţine aşa-numita carne vegetală, un extract de proteine vegetale utilizat ca înlocuitor de carne în preparatele dietetice, iar seminţele încolţite de soia sunt foarte apreciate ca ingrediente delicate în diverse preparate culinare.

SÓIA s.f. Plantă erbacee din familia leguminoaselor, originară din Asia, ale cărei seminţe sunt folosite în industria alimentară, în farmacie etc. [< fr. soja, soya].