|
|
sorti. 8 rezultate gasite
SORTÍ, sortesc, vb. IV. Tranz. (În superstiţii) A hotărî, a determina soarta cuiva; a ursi, a meni, a predestina. – Din soartă.
SORŢI s. pl. v. şansă.
SORŢI s. pl. v. recrutare.
SORTÍ vb. 1. v. hărăzi. 2. v. predestina.
sortí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. sortésc, imperf. 3 sg. sorteá; conj. prez. 3 sg. şi pl. sorteáscă
sorţi s. m. pl.
A SORT//Í ~ésc tranz. (în superstiţii şi în creaţia folclorică) A hotărî dinainte, prestabilind mersul lucrurilor; a soroci; a ursi; a hărăzi; a predestina; a meni. /Din soartă
sorţí vb. IV (înv.) a trage la sorţi.
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
Jocuri
|
