SOSÍ, sosesc, vb. I. 1. Intranz. A ajunge într-un anumit loc (şi într-un anumit moment). ♦ (Despre termene, anotimpuri, intervale etc.) A începe să se desfăşoare. ♢ Loc. adv. Pe sosite = pe punctul de a ajunge undeva. ♢ Expr. A-i sosi (cuiva) ceasul (sau veleatul) = a-i veni cuiva timpul să moară. 2. Tranz. (Pop.) A prinde pe cineva fără veste; a surprinde. 3. Intranz. (Rar) A fi în situaţia să..., a se întâmpla să... – Din ngr. sóso (viit. lui sóno).

A sosi ≠ a pleca, a se duce

SOSÍ vb. 1. v. ajunge. 2. a pica, a veni. (Chiar atunci a ~ şi el.) 3. a ajunge, (livr.) a parveni. (Nu ţi-a ~ încă scrisoarea mea?) 4. v. face.

SOSÍ vb. v. ajunge, deveni, împlini, prinde.

sosí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. sosésc, imperf. 3 sg. soseá; conj. prez. 3 sg. şi pl. soseáscă

A SOS//Í ~ésc intranz. 1) (despre fiinţe, vehicule etc.) A fi într-un anumit loc după parcurgerea unei distanţe; a ajunge; a veni. 2) (despre anotimpuri, termene etc.) A se produce în timp; a veni. ♢ A-i ~ cuiva ceasul a-i veni cuiva timpul să moară. /<ngr. sóso