STÂLCÍT, -Ă, stâlciţi, -te, adj. 1. Zdrobit, strivit, schilodit (prin lovire); p. ext. bătut tare, schingiuit. 2. Fig. (Despre pronunţare, vorbire, despre executarea unei melodii etc.) Prost, deformat, greşit, pocit. – V. stâlci.

STÂLCÍT s. v. stâlcire.

STÂLCÍT adj. 1. v. strivit, turtit, zdrobit, (pop.) stropşit, zobit. (Obiect ~ în picioare.) 2. v. snopit. 3. deformat, denaturat, pocit, schimonosit, scâlciat, stricat, stropşit, (fig.) schingiuit. (Forme lexicale ~; o pronunţare ~.)