|
|
stareţ. 4 rezultate gasite
STÁREŢ, -Ă, stareţi, -e, s.m. şi f. Persoană (călugăr sau călugăriţă) care conduce o mănăstire; egumen. [Var.: (reg.) stáriţ, -ă s.m. şi f.] – Din sl. starici.
STÁREŢ s. (BIS.) egumen, (astăzi rar) superior, (înv. şi reg.) staroste, (înv.) prot. (~ al mănăstirii Putna.)
stáreţ s. m., pl. stáreţi
STÁREŢ ~ă (~i, ~e) m şi f. Conducător al unei mănăstiri; egumen. /<sl. starici, starica
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
Jocuri
|
