STATÍV, stative, s.n. Dispozitiv folosit la montarea şi la susţinerea unor piese şi aparate (de laborator). – Din germ. Stativ, fr. statif.

statív (suport) s. n., pl. statíve

STATÍV ~e n. chim. Dispozitiv pentru susţinerea vaselor sau aparatelor; suport de laborator. /<germ. Stativ, fr. statif

STATÍV s.n. 1. Dispozitiv de laborator pentru susţinerea aparatelor în timpul lucrului. ♦ Parte a unui microscop care susţine dispozitivul optic. 2. Trepied montabil cu planşetă, pe care se fixează aparatul fotografic sau cinematografic, instrumentele geodezice etc. [< germ. Stativ, fr. statif].